Mai poți să vezi? Deasupra, cerul
E tot albastru, însă noi
Ne-am rătăcit, pierzând reperul,
Și-am devenit parcă... mai goi.
Mai poți să vezi? O lume prinsă
În cursa neputinței ei,
Se frânge zilnic, mai învinsă
Și renunțând, ca de-obicei.
Mai poți să vezi? E întuneric!
Lumina multora s-a stins,
Iar necredința din generic
Ne-a înghețat, ne-a frânt, ne-a nins.
Mai poți să vezi? Răniți de moarte,
Nici nu mai știm cine suntem,
Strângem nimic, țintim departe,
Avem destul, dar tot mai vrem.
Mai poți să vezi? Luptăm războaie,
Ne-am segregat părinți, copii,
Avem principii ca de paie,
Trăim murind, murim de vii.
Mai poți să vezi? Suntem o țară
Ce-și poartă crezul etalon,
Suntem creștinii de afară,
Dar suntem reci și... de beton.
Mai poți să vezi? La noi e pace!
E poate timpul unui ceas,
Ca tot ce-i rău să se dezbrace,
Să reparăm ce ne-a rămas.
Mai poți să vezi? Mai ești în viață!
Nu ți-a fost scris să pierzi mereu,
Ci să topești munții de gheață,
Pășind la braț cu Dumnezeu.